Idei funny cu ghivece :)

          Bineinteles ca poti folosi tot felul de lucruri pentru a face un ghiveci de flori....de la cauciucuri de masini pana la cizme pe care nu le mai poti folosi ....:)).....fiecare cu imaginatia lui.....:))

Poze cu muscate

Muscate :)

             Muscata este o planta cunoscuta si raspandita. Ea se cultiva atat pentru decorul interioarelor, ferestrelor, cat si al gradinilor pe perioada de vara. Datorita foliajului frumos, a infloririi continue si sustinute, este o floare populara, mult indragita si cultivata. Numele genului vine de la cuvantul grecesc pelargos - barza, si face aluzie la forma fructului care aminteste de ciocul berzei. Genul cuprinde peste 30 de specii. Este originara din Africa de Sud, iar in Europa se cultiva de la sfarsitul sec 18.

 

Specii Pelargonium:

Pelargonium zonale: Tulpina si ramificatiile sunt groase si cu tendinta de a se lemnifica usor la baza. Frunzele sunt lung petiolate, rotund-reniforme, lobate, marcate spre mijocul limbului de o pata maronie. Florile simple sau involte sunt colorate rosu, roz, violet si alb.

 Pelargonium grandiflorum: Tulpina este puternic ramificata, iar lastarii au un grad mai mare de lemnificare la baza. Frunzele au limbul usor gofrat, pronuntat rotund, aspru la pipait. Florile sunt mari, 5-7cm in diametru. Caracteristicele sunt petele mari, catifelate, in nuante inchise de rosu pana la aproape negru, la baza petalelor.

Pelargonium peltatum: Este muscata cu frunze de iedera. Frunzele usor ondulate pe margine, inchise la culoare si sensibil suculente, sunt stralucitoare. Florile cu diametrul corolei de 4-5 cm pot fi simple sau involte, unicolore sau bicolore.

Cultura muscatei:

Muscata este o planta perena capabila sa vegeteze si sa infloreasca permanent atunci cand dispune tot timpul de conditii favorabile. Iarna, insa, poate fi tinuta in repaus, in conditii de spatii racoroase si udare redusa. Dar, este mai bine ca in fiecare an sa se produca plante tinere deoarece pe masura ce muscata avanseaza in varsta ramifica mai slab.

muscata

          Prezinta pretentii mari fata de lumina si temperatura, mai ales sub aspectul inductiei florale. Temperatura medie optima este de 18 °C.

         Lumina, influenteaza procesul de inflorire in sensul devansarii. De asemenea ea favorizeaza cresterea, plantele fiind mai viguroase si cu un numar sporit de ramificatii. In general muscatele au nevoie de spatii luminoase, ele suportand bine si soarele direct, mai putin insolatia asociata cu aerul uscat. In ceea ce priveste durate zilei, muscatele sunt indiferente.

          Udarea se face in cantitati moderate de apa fara sa se lase sa stagneze in farfuria ghiveciului deoarece muscata nu suporta excesul de umezeala.

Prefera spatiile bine aerisite.

Substratul poate fi alcatuit din telina, pamant de frunze, nisip, mranita, turba fibroasa.

muscata englezeasca

Ingrijirea muscatei:

• Ciupirea varfului plantei tinere, deasupra a 4 5 frunze, este necesara pentru a stimula ramificarea de la baza.
• Aplicarea a doua, trei tratamente pentru crestere.
• Transvazarea: pe masura ce plantele cresc, folosind acelasi amestec de pamant ca la plantarea in ghivece a butasilor inradacinati.
• Eliminarea prafului de pe frunze si afanarea amestecului din ghivece- sunt lucrari obligatorii si se fac cel putin odata pe luna.

Bolile si daunatorii muscatei:

Putregaiul cenusiu este boala la care muscata este cel mai sensibila. Aceasta ataca planta in orice stadiu daca temperatura este moderata si umiditatea ridicata.

Un daunator este musculita alba de sera.

Cercelusi :)

Nume popular: cercelus
Familie: Onagraceae
Origine: Mexic si America de Sud
Inaltime: 30 cm - 3 m
Diametru: 0,5 - 1 m
Expunere: penumbra, plina lumina (unele specii numai, daca sunt bine udate)
Tip de pamant: umed, fertil, bine drenat
Ingrijire:           Ca planta de interior, fuchsia trebuie plasata langa o fereastra orientata spre est, vest sau sud, dar nu in lumina directa a soarelui. Vara, cand o puteti scoate afara, nu uitati ca nu ii place caldura si umiditatea. In general, planta prefera o temperatura de 15-21 C in timpul zilei si cu 10C mai putin pe timpul noptii. Temperaturile scazute din timpul noptii sunt foarte importante primavara devreme, cand planta incepe sa inmugureasca. Fuchsia nu mai infloreste cand temperatura  medie din timpul zilei creste peste 24C.
In perioada de dezvoltare, planta se uda cand se simte ca s-a uscat pamantul. Toamna, udati mai rar si cu cantitati din ce in ce mai mici de apa, ca sa pregatiti planta pentru repausul de iarna. Este bine sa tratati planta si cu o solutie hranitoare, la fiecare 2 saptamani, in perioada de crestere, dar opriti tratamentul cam cu 2 saptamani inainte de a o aduce in casa, inainte de primul inghet. Toamna, plantele foarte mari pot fi taiate. Peste iarna trebuie sa le asigurati cercelusilor o temperatura de 4-10C si sa ii udati atat cat sa nu se usuce complet pamantul din ghivece. Primavara, planta se muta intr-un loc mai cald, mai luminos si incepeti sa o udati regulat. Cand apar noile frunze, schimbati pamantul din ghiveci si chiar si ghiveciul, cu unul putin mai mare. Primavara si vara, puteti sa rupeti varful fiecarei ramuri noi care are deja 2 seturi de frunze, daca doriti ca planta sa aiba un foliaj mai bogat.
Inmultire: 1. Butasi prelevati in perioada de primavara sau in august-septembrie. Luati butasi lungi de 10-12 cm sau cu 2-3 perechi de frunze, de la lastarii tineri. Frunzele din partea inferioara se rup si butasii se planteaza separat in compost umed, de preferinta un amestec de nisip si turba in parti egale. Vasele se acopera cu o folie de plastic transparenta si se tin intr-o camera calduroasa, luminoasa, dar nu in soare direct. Radacinile vor aparea in 3-4 saptamani, dupa care plantele se pot muta in ghivece cu pamant special de plante.
Butasii prinsi toamna trebuie lasati descoperiti.
2. Seminte. Aceasta operatiune trebuie efectuata in martie-aprilie; acoperiti semintele cu un strat subtire de compost umed, intr-un ghiveci asezat la umbra, la o temperatura de 16C; semintele inmuguresc in 21-28 de zile. Cand plantele sunt destul de mari ca sa poata fi mutate din loc, plantati-le in ghivece separate.
Pericole: Fuchsia poate fi atacata de rugina (numai unele specii), afide (cauzeaza ondularea frunzelor), gandacei, muste albe, etc. Daca florile nu sunt bine dezvoltate, se ofilesc repede si/sau cad, cauzele pot fi atmosfera calda si uscata, udarea excesiva sau scazuta ori bataia directa a razelor soarelui. Pentru prevenirea ruginii sau a uscarii frunzelor se recomanda plasarea cercelusului in medii cu o buna circulatie a aerului.

BLOG...in lucru...revin :)

Bolile si daunatorii plantelor - mic indrumar

          Florile de grădină suferă și ele din pricina unor boli sau dăunători, care de multe ori sunt mai greu de observa,t așa că trebuie luate măsuri pentru a limita pierderile.

          Cele mai eficiente măsuri pentru a preveni apariția bolilor și dăunătorilor sunt îngrijirea corespunzătoare și asigurarea igienei plantelor.

          Aceasta presupune :

 -să alegi pentru plantare exemplare sănătoase, fără urme de boli sau dăunători, fără leziuni evidente

- să amplasezi florile doar în spații care să corespundă cerințelor lor în ceea ce privește solul, temperature, cantitatea de lumină, curenții de aer

- să păstrezi între plante distanța corespunzătoare speciei respective, deoarece aglomerarea duce la favorizarea ciupercilor și a altor boli și să asigur o aerisire bună și la nivelul solului chiar prin îndepărtarea unor frunze de la bază

-să recoltezi bulbii la timp, adică la maxim 3 săptămâni de la scuturarea florilor, în cazul lalelelor, și astfel încât să nu le produci leziuni și să le asiguri spații de depozitare adecvate ca temperatură și aerisire

 -să tratezi profilactic materialul săditor (semințe , bulbi, tuberobulbi, rizomi, butași) cu substanțe fungicide ( ca Saprol, Captadin) și insecticide

-să uzi doar dimineața și să eviți stropirea frunzelor și a florilor (excepție fac speciile iubitoare de umiditate atmosferică) și să folosești o cantitate de apă adecvată cerinței speciei și condițiilor de mediu
 -să asiguri plantelor un pământ cu drenaj bun ca apa să nu băltească la rădăcină -să aplici arătura adâncă de toamnă, să prășești regulat, să asiguri rotația culturilor cu revenirea pe terenul respective după 4-5 ani
-să nu exagerezi cu îngrășământul și mai ales să nu-l administrezi unei plante care are semne de boală -să îndepărtezi florile și frunzele uscate și segmentele deteriorate ale plantei
-să tai părțile puternic atacate de boli sau dăunători și să le arzi pentru a stopa răspândirea acestora
-să intervii la primele semne de atac folosind produse adecvate problemei și să alternezi produsele folosite pentru că dăunătorii tind să capete rezistență.

Fainarea 
           

Este o boală provocată de o ciupercă (Oidium) și se manifestă de obicei pe fața superioară a frunzelor, unde apar pete de culoare albă cu aspect pâslos, prăfos care se extind. Se manifestă mai des la trandafir și liliac. Se recomandă tratamente cu substanțe pe bază de sulf repetate la 2 săptămâni. Se poate folosi la stropiri Morestan 0,05%, Shavit 0,05%, Rubigan 0,05%, Karathane 0,1%, Saprol 0,1%, Tilt 0,015%, Afugan 0,05%. Bine este să aduni frunzele căzute și lăstarii afectați și să le distrugi prin ardere.

Mana
          Apare sub forma unor pete gălbui la început, apoi brune și este favorizată de udări necorespunzătoare. Pentru prevenirea ei rezultate bune au dat la trandafiri și ochiul-boului (Calistephus chinensis) tratamentele profilactice repetate făcute primăvara, înainte de înflorire , cu zeamă bordeleză 0,5% sau cu alte fungicide pe bază de sulf sau cupru. Împotriva manei se aplică stropiri cu Dithane M 45, Ridomil Gold 0,25%, Bravo 500 0,2%, Ripost 0,25%.

 Putregaiul cenușiu
            Se manifestă prin pete galbene albicioase, umede și moi, apoi brune pe țesuturile afectate, în prima fază, iar în cea finală printr-o pâslă specifică de mucegai gri-maroniu la atingerea căreia se ridică un praf alcătuit de fapt din milioane de spori care transmit boala. Părțile cu urme de atac – flori, frunze, tulpini- se îndepărtează imediat și se ard pentru a stopa răspândirea ciupercii, care de obicei se află în sol și se dezvoltă în condiții de umiditate sporită și temperaturi scăzute. Putregaiul afectează deseori bulbii, tuberculii și rizomii, de aceea aceștia trebuie tratați preventiv, înainte de sădire cu substanțe fungicide. Frecvent, boala apare la trandafiri, crini și cărciumărese, bujori, lalele, crizanteme, crăițe , liliac. Se recomandă tratamente preventive sau de la primele manifestări cu Merpan 50 WP 0,2%, Captadin 0,2%, Tiuram 0,3%, Folpan 50 WP 0,2%, Sumilex 0,1%, Dithane M 45 0,2%, Captan 50 0,2%, Polyram 0,2% și apoi repetate după 10 zile.

Păduchii de plante
           Se numesc științific afide, au culoare galbenă, roz, verde sau neagră, trăiesc în colonii pe frunze și lăstari pe care-i înțeapă,căci se hrănesc cu seva plantei. Produc dejecții lipicioase, zaharoase care ajung pe frunzele inferioare și constituie un mediu propice pentru dezvoltarea unor alte boli. Frunzele plantei parazitate de păduchi se răsucesc, iar bobocii nu se mai deschid. Păduchii de plante apar frecvent în perioadele călduroase și uscate. Împotriva lor se recomandă dușuri cu apă călduță la atacuri mici sau stropirea cu insecticide ca Sinoratox 35 EC 0,15%, Decis 2,5 CE 0,05%, Sumi-Alfa 0,03% la atacuri masive. Lăstarii puternic afectați se rup.

Musculița albă
          Adulții au culoare albă și atacă frunzele și florile de begonii, crizanteme, hibiscus , magnolii, mușcate, dalii, primule, trandafiri, fuchsia, petunii etc. Florile au un aspect care lasă de dorit, iar la un atac masiv plantele se usucă. Pe secrețiile ajunse pe frunzele de mai jos se dezvoltă fumagina provocată de ciuperca Capnodium care atacă deseori trandafirii și se manifestă prin apariția pe partea superioară a frunzelor a unor pete prăfoase, ca de funingine. La semnalarea atacului de musculițe albe se face tratament cu Mospilan 20 SP 0,025%, Confidor 20 SL 0,075%, urmat de o stropire cu Applaud 25WP 0,1% sau Admiral EC 0,05%, care acționează ca un regulator de creștere.

Păduchele țestos
           Atacă liliacul, iasomia, leandrul, preferând tulpina și ramurile , pe care se ivesc scuturi circulare de 2-3 mm diametru. La atacuri masive, plantele devin slăbite și se usucă treptat. Dăunătorul atacă părțile lemnoase pe care le înțeapă pentru a se hrăni cu sucul celular. Se combate prin tratamente foliare cu Ecalux S 0,1%.

Păianjenul roșu
           Atacă frunzele de dalii, begonii, gladiole, trandafiri, bujori etc. Se stabilește pe partea inferioară a frunzelor pe care le înțeapă pentru a ajunge la sucul plantei cu care se hrănește. Exemplarele atacate au frunze albicioase, pergamentoase, care se usucă și cad. Combaterea acestor păianjeni se face cu Niossorun 10 WP sau Flumite 20 SC 0,4%. Tratamentele se repetă după o pauză de 10 zile.

 Limaxul
            Este melcul gri sau gălbui , fără cochilie, care ziua se ascunde în locuri umede, umbroase, răcoroase și atacă noaptea. Are 2-3 generații pe an și iernează în pivnițe sau în pământ. Acest melc poate deveni un dăunător periculos la narcise, lalele, zambile, gladiole, maci, dalii, frezii, crizanteme, crini de toamnă(Hosta), begonii, primule, petunii etc. Frunzele și bobocii sunt vătămați sub formă de goluri neregulate, iar rădăcinile prezintă cavități adânci pe care se instalează apoi ciupercile. Pe frunze sau pe pământ se observă dâre albicioase de mucus. Melcii sunt favorizați de verile răcoroase și ploioase. Măsurile de combatere cuprind adunarea lor cu mâna după ploaie, așezarea de capcane din frunze de salată, varză, felii de măr, prăfuirea solului cu var nestins sau cu Mesurol 4G (5g/10mp) împrăștiat pe pământ.